Starea actuală a secțiilor de psihiatrie și principalele probleme identificate de autorități…
„Vizite în spitalele de psihiatrie au fost efectuate și până la incidentele care au apărut în spațiul public. Un accent deosebit a fost pus pe evaluarea stării din domeniu. Atunci când vorbim de starea secțiilor din spitalele de psihiatrie, ar trebui să ne raportăm și la posibilitățile economice ale țării, la situația reală care este în sistemul de sănătate. Nu vom veni să spunem că este totul perfect și nu avem ce face, iar domeniului psihiatriei trebuie să îi acordăm o atenție deosebită. Au fost efectuate mai multe vizite atât la Spitalul de Psihiatrie din orașul Codru, cât și la Spitalul de Psihiatrie Bălți și Spitalul de Psihiatrie Orhei. Începând cu anul 2022, au fost efectuate primele vizite. Am avut și câteva misiuni de evaluare din partea partenerilor externi care ne-au ajutat să avem o viziune mai bine pusă la punct, mai documentată a acestor instituții. Am fost permanent sesizați de Oficiul Avocatul Poporului despre anumit neregularități, respectiv accentul a fost pus, dar lucrurile nu se schimbă foarte rapid. Domeniul a fost subfinanțat mulți ani la rând. Dacă vorbim de finanțarea din contul Bugetului de Stat prin intermediul Ministerului Sănătății, până în anul 2019 practic nu s-au alocat deloc resurse financiare pentru spitalul de Psihiatrie”, a declarat Ion Prisăcaru, secretar de stat la Ministerul Sănătății.
Publicitate
Ion Prisăcaru, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății
AGORA
Ce nu ne ajunge?
Potrivit autorităților, primele alocații financiare din bugetul statului pentru îmbunătățirea bazei tehnico-materiale pentru spitalul de Psihiatrie a fost în anul 2020.
„În anul 2021 doar Spitalul de Psihiatrie din a primit resurse de un milion 500 de mii, Spitalele de Psihiatrie de la Bălți și Orhei deloc. Suma record a fost anul trecut, când noi am avut câteva vizite la începutul anului și ne-am dat seama că este nevoie stringentă de a schimba lucrurile. Atunci au fost alocate sume record pentru instituțiile date – Spitalul de Psihiatrie din Bălți a primit 5,5 milioane de lei, Spitalul de Psihiatrie din Chișinău – 3,8 milioane de lei, iar Spitalul de Psihiatrie de la Orhei – 2,2 milioane de lei. Anul acesta avem sume alocate, un pic mai mici, dar în dependență de posibilități. Acestea sunt alocații inițiale, la o anumită perioadă se face reevaluare și în funcție de absorbția acestor bani vor mai fi alocate dacă vor fi implementate proiectele pentru care sunt destinate aceste alocații”, a spus Ion Prisăcaru.
Adjuncta Avocatului Poporului, Oxana Gumennaia, susține că în ultimii ani condițiile din spitalele de psihiatrie s-au îmbunătățit:
„De exemplu au fost reparate veceele, au fost schimbate ferestrele, a fost cumpărat mobilier. Noi toți înțelegem că pentru a face un spital de psihiatrie să fie foarte prietenos avem nevoie de mai mulți bani. În primul rând pentru că spațiile în Spitalele de Psihiatrie, saloanele sunt foarte mari. Beneficiarii sunt foarte complicați. Acte de violență sunt în rândul beneficiarilor cu boli psihiatrice, iar dacă avem aceste saloane mari, voluminoase, iar acolo stau câte 10-13 persoane, conflictele mai greu pot fi gestionate. Toată infrastructura Spitalelor de Psihiatrie trebuia să fie revizuită pentru că nu este un spital obișnuit”.
Gumennaia spune că reforma sistemului psihiatric a condus la existența Centrelor de Sănătate mintală, mai aproape de casa fiecărui bolnav:
„Sunt momente când ei au crize care necesită să fie tratate la nivel de spital, iar aici noi intrăm într-un spațiu unde cel mai puțin 25 de zile, ulterior tratamentul poate fi prelungit. Banii nu credem că sunt suficienți, dar poate au fost făcute investiții în lucruri principiale: repararea încăperilor, utilaje, acoperișul. Plângerile venite din partea pacienților secției nr.10 erau despre lucruri mărunte: că nu au pastă de dinți, hârtie igienică, săpun, că atitudinea personalului este brutală, că nu știm ce tratament primim”.
Oxana Gumennaia, adjuncta Avocatului Poporului
AGORA
Criza de medici…
Adjuncta Avocatului Poporului susține că această nișă a medicinii are de nevoie de mai multe reforme și de schimbarea abordării:
„Spitalele de Psihiatrie au nevoie de medici, pentru că numărul care există acum este foarte mic pentru pacienți. Noi înțelegem că o să crească numărul de pacienți, pentru că noi trăim criză după criză și fiecare dintre noi poate nimeri la Spitalul de Psihiatrie. Noi avem nevoie de mai multe asistente medicale, de mai mulți infirmieri și tratamentul nu trebuie să fie după standarde bazat doar pe medicație, ci trebuie să fie abordări alternative: ergoterapie, psihoterapie, ceva ocupațional. Boala mintală nu țin doar de tratament medical. Foarte mult înseamnă mediul social și abilitățile pe care le poți dezvolta. Cea mai mare problemă în spitalele de psihiatrie e că noi am moștenit această gândire rigidă că ei sunt acolo, închiși, noi dăm indicații și atât”.
Secretarul de stat de la Ministerul Sănătății, Ion Prisăcaru spune că protocoalele clinice sunt actualizate permanent.
„Sunt anumite perioade în care ele obligatoriu sunt actualizate. Este important să se ia în considerare și experiența altor state. Cu adevărat noi am moștenit un sistem greoi, sovietic. Am moștenit acele tradiții sovietice pentru pacienții cu patologii de sănătate mintală, acești oameni erau marginalizați, stigmatizați și era obligatorie internarea pe perioade lungi de timp. Acum suntem într-o perioadă cu foarte multe schimbări în domeniu, specialiștii sunt foarte dinamici în acest domeniu, dar schimbările nu se produc foarte rapid, chiar dacă ni le dorim și știm cum ar trebui să arate. Totuși, schimbările necesită un pic de timp pentru implementare. Avem în elaborare și legea cu privire la sănătatea mintală, sunt complet alte abordări pentru tratamentul pacienților, inclusiv se acordă prioritate dezinstituționalizării pacienților. Chiar și acea perioadă de internare de 25-30 de zile, poate fi mult mai scurtă sau mai lungă, după necesitate, dar nu mai sunt acele luni de zile sau ani pentru internare”, a spus Prisăcaru.
În ceea ce ține de terapia ocupațională și alte metode care ar permite o însănătoșire și o revenire la o viață normală cât mai rapid, autoritățile recunosc că există carențe:
„Nu este lipsă de dorințe sau de cunoștințe, ci este o lipsă de resurse umane, a fost și o lipsă de viziune la un moment dat. Urmărim atent rapoartele oferite de Oficiul Avocatului Poporului, dar și de organismele internaționale care permanent sunt în vizită de evaluare, mai ales în Spitalul de Psihiatrie, respectiv ținem cont de asta și încercăm să implementăm aceste recomandări și ne reușește la multe capitole, dar într-adevăr avem multe de făcut”, a spus Prisăcaru.
Studioul Descifrat
AGORA
Anii trec, problemele rămân…
Din anul 2006 Oficiul Avocatului Poporului trimite către Ministerul Sănătății unele și aceleași recomandări. Multe nu sunt implementare, iar motivele e că nu sunt oameni și nu este finanțare, spune Oxana Gumennaia.
„Scopul Oficiului Avocatului Poporului nu este de a lupta cu Ministerul, ci de a deschide dialogul și de a privi situația prin prisma respectării drepturilor omului, prin prisma prevenirii. Multe situații ar fi putut fi prevenite dacă ar fi fost acceptate recomandările care pe de o parte sunt foarte simple, iar pe de altă parte țin de instrucțiuni, regulamente, instrumente care trebuie să fie elaborate, personal care trebuie să fie instruit și abordările schimbate. Ceea ce vedem acum e că primim răspunsuri la solicitările și demersurile noastre. Problemele au fost expediate în luna iunie, iulie, am primit răspuns că se vor depune eforturi, dar în octombrie a fost acel incident și am decis să ne aprofundăm.
Cum ajung condamnații pe dosare în spitalele de psihiatrie…
Internarea pacienților în secțiile de psihiatrie prin constrângere se ia în urma deciziilor instanțelor de judecată, după verificările făcute de medici din cadrul comisiei create de Ministerul Sănătății.
„Este important acum, cu eforturi comune, să lucrăm asupra statutului acestor persoane, care este unul foarte neclar. Este important că persoanele deținute în penitenciare, care sunt condamnate, iar comisiile de specialitate indică tratament prin constrângere în cadrul Spitalului de Psihiatrie, persoana își pierde calitatea de deținut. Respectiv, el devine pacient. Dacă, cumva, la o reexaminare se constată o ameliorare a stării de sănătate, pacientul se externează. În acest caz se face o interpelare în instanța de judecată pentru a decide cum se procedează ulterior – ajunge în penitenciar sau se externează la domiciliu. Anume la statutul persoanei deținute care pierde statutul de deținut, aflându-se în spitalul de psihiatrie, cred că trebuie să revenim. Acum se lucrează, specialiștii lucrează la asta. E nevoie de un rezultat cât mai rapid, pentru că de aici pornesc toate problemele de fapt, inclusiv în ceea ce ține de asigurarea securității în cadrul secțiilor de psihiatrie”, a spus Ion Prisăcaru.
Revenind la medici…
„Vorbind despre cadrele medicale, nu este cea mai bună soluție să lucrăm cu ce avem, dar asta nu înseamnă că toate cunoștințele persoanelor pe care le avem nu pot fi evaluate și îmbunătățite. Lucru care și se întâmplă în toate domeniile medicinii. Medicii și asistentele medicale sunt obligate să meargă la cursuri de perfecționare continuă. Cel mai important este să asigurăm atractibilitatea domeniilor și asta este o prioritate pentru Ministerul Sănătății. Problema cadrelor medicale nu este doar în domeniul psihiatriei, ci în toate specialitățile, nemaivorbind de instituțiile raionale sau de oficiile medicilor de familie din satele țării. În acest context au fost începute mai multe programe de instruire, proiecte sub egida Ministerului Sănătății, însă cel mai important pentru ca profesia să fie atractivă e să îi asigurăm condiții de muncă adecvate. Salariile sunt importante, iar ele au crescut esențial în ultima perioadă. Desigur, mai este loc de a crește, dar este complet altă situație decât acum cinci ani, de exemplu”, spune Prisăcaru.
Secretarul de stat de la Ministerul Sănătății susține că un medic psihiatru are acum un salariu echivalent cu al altor medici din alte specialități:
„ Nu mai sunt adaosurile pe care cândva le primeau medicii psihiatri. Respectiv, în funcție de stagiul de muncă și de mulți alți factori, dar un salariu brut în jur 18.000-20.000 de lei este asigurat, plus indicatorii de performanță. Acest salariu nu este echitabil, medicii psihiatri au condiții de muncă mult mai severe, care necesită un efort deosebit din partea personalului medical. Știu că managerii spitalelor încearcă să utilizeze la maxim resursele pe care le au pentru a stimula salarial medicii și consider asta un pas foarte important. Este extrem de necesar să asigurăm condiții de muncă foarte bune. Salariile o să mai crească, la sigur, dar nu suficient pentru a îndestula necesitățile totale, respectiv prerogativa ministerului este de a asigura și condiții bune de lucru”.
Oxana Gumennaia precizează că cea mai mare problemă în instituțiile psihiatrice ține anume de personalul nemedical:
„Toate rapoartele organizațiilor internaționale zic că anume infirmierii sunt cei care mai des contactează cu beneficiarii, ei rămân pe timpul nopții. Numărul acestor infirmieri trebuie să fie mai mare, salariile trebuie să fie mai mari, pentru că la salariile pe care le au acum infirmierii, nu știu cine ar vrea să vină și încă într-un spital de psihiatrie”.
Adjuncta Avocatului Poporului adaugă că problema de sănătate mintală nu este o problemă medicală:
„ Este o dizabilitate, pe toată viața și necesită o abordare mai largă din punct de vedere social. Noi trebuie să lichidăm aceste bariere. Internarea în spitalele de psihiatrie trebuie să fie o urgență medicală, care nu necesită internare pe timp îndelungat. Dacă înțelegem că persoana vine la spital pentru 25 de zile, trebuie să asigurăm și alte instrumente pentru a dirija starea lui psihică”.
Scopuri și planuri…
„Scopul nostru nu e să creștem numărul de paturi în spitalele de psihiatrie, nici să construim etaje suplimentare și nici spitale noi. Nu aceasta este viziunea noastră. Din contra. Numărul de spitale ar trebui să rămână același și chiar să se reducă, numărul de paturi la sigur ar putea fi redus. Dezinstituționalizarea pacienților este o prioritate pentru noi, respectiv crearea unei vieți sociale normale este prioritatea noastră. Până atunci este important să le oferim pacienților condiții dacă nu foarte bune, cel puțin bune, ca ei mai ușor să treacă prin perioada asta de spitalizare, să fie benefică pentru sănătatea lor și o integrare ulterioară cât mai ușoară în societate”, a spus Ion Prisăcaru.
„Noi dorim să avem un plan de acțiune bine punctat, ne dorim să fie elaborate mecanisme concrete care pot preveni acest gen de situații sau încălcări. Cererile noastre nu sunt așa de multe, pur și simplu situațiile arată că sunt probleme destul de simple din punct de vedere al gestionării. Eu înțeleg că în rutina aceasta când în fiecare zi ești suprasolicitat, nu ai timp să stai să te gândești cum să previi. Cel puțin ne dorim ca Ministerul Sănătății și alte ministere să nu ne perceapă de parcă am veni cu bâta. Noi venim cu o viziune dintr-o parte și dintr-o parte se vede mai bine ce se poate schimba”, a spus Oxana Gumennaia.
